Grădina Cişmigiu este cea mai veche grădină publică din Bucureşti. Este aşezată în centrul oraşului, are o suprafaţă de circa 16 hectare şi este mărginită de două artere importante: bulevardul Regina Elisabeta şi bulevardul Schitu Măgureanu. În partea sud-estică a grădinii este Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr. Grădina Cişmigiu este amenajată în genul parcurilor engleze şi are mai multe intrări:
Bucureşti. Este aşezată în centrul oraşului, are o suprafaţă de circa 16 hectare şi este mărginită de două artere importante: bulevardul Regina Elisabeta şi bulevardul Schitu Măgureanu. În partea sud-estică a grădinii este Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr. Grădina Cişmigiu este amenajată în genul parcurilor engleze şi are mai multe intrări: două prin bulevardul Regina Elisabeta, două prin bulevardul Schitu Măgureanu, una prin str. Ştirbei Vodă.
Grădina Cişmigiu este cea mai veche grădină publică dinIzvorul thumb|150px 150px În 1779, domnitorul Ţării Româneşti, Alexandru Ipsilanti a poruncit construirea a două cişmele în Bucureşti. Prima cişmea s-a făcut pe locul unde este astăzi grădina dinspre strada Ştirbei Vodă. Balta apărută era un focar de infecţie în mijlocul oraşului. În vecinătatea acestei cişmele şi-a ridicat o reşedinţă Dumitru Siulgi-basa, şeful lucrărilor peste cişmelele oraşului, numit şi "marele cişmigiu". El avea ca principală însărcinare supravegherea curgerii apelor. Treptat, în folclorul urban "lacul lui Dura Neguţătorul" dispare din toponimie şi apare acela al "Cişmigiului". Oraşul nu s-a extins foarte mult către Vest din cauza inundaţiilor aproape anuale care umflau lacul Cişmigiu (nivelul său creştea până la Cercul Militar de astăzi).
În 1830, generalul Pavel Kiseleff a dispus secarea bălţii şi transformarea terenului într-o grădină publică. Lucrul acesta se petrece abia în timpul domniei lui Gheorghe Bibescu, în 1847, când a fost chemat grădinarul peisagist Wilhelm Mayer, fostul director al Grădinilor Imperiale din Viena, şi însărcinat cu transformarea terenului insalubru într-o frumoasă grădină. Mayer a fost ajutat de grădinarul Franz Harer.
După abdicarea lui Gh. Bibescu din 1848, noul domnitor, Barbu Ştirbei, hotărăşte să se sape un heleşteu şi un canal de legătură cu Dâmboviţa. Cel mai important an pentru transformarea grădinii a fost 1852. Pentru prima dată s-a făcut împrejmuirea cu uluci, s-au montat o sută de "canapele" (laviţe) fără rezemătoare, din lemn de stejar şi lungi de un stânjen.
Lucrările de înfrumuseţare s-au încheiat în 1854, când s-a făcut şi inaugurarea oficială a grădinii Cişmigiu. În 1856, o parte a lacului a secat datorită pantofarilor dimprejur ce aruncaseră aici resturile de materiale specifice meseriei lor.
La 1857 parcul era vizitat de iubitorii de nou şi de aventuri galante, realitate descrisă de N.T. Oraşanu:
20px | aici fu o baltă mare, un loc umed, mocirlos/sălbatec din natură, necurat, nesănătos/însă arta poate multe şi ea făcu un paradisu/cum la mulţi din ipokimeni nici că le trecea prin visu./.. Aici vine toată mâna, şi s'amestecară împreună/eleganţa, lux, mândrie, maniere şi turnură,/vorbe dulci şi complimente sbor din fiecare gură./Câte un june c'o grizetă, prin tufişuri că se pierde.... | 20px — ' |
În iarna anului 1883, lacul din grădină a îngheţat şi s-au organizat concursuri pe gheaţă. Primăria oraşului a cumpărat un teren din fosta grădină a familei Creţulescu, mărind astfel suprafaţa grădinii Cişmigiu cu 15.000 de metri pătraţi. Au fost aduse lebede şi pelicani. În partea dinspre Schitu Măgureanu s-a amenajat o rotondă, unde au fost expuse busturile marilor scriitori: Mihai Eminescu, Alexandru Odobescu, Titu Maiorescu, Ion Luca Caragiale, George Coşbuc, Ştefan Octavian Iosif, Ion Creangă, Alexandru Vlahuţă, Duiliu Zamfirescu, Bogdan Petriceicu Haşdeu, Nicolae Bălcescu şi Vasile Alecsandri.
Pe o altă alee se găseşte monumentul de marmură pentru cinstirea soldaţilor francezi din primul război mondial<ref>Nr. crt 2378, cod B-III-m-B-20049 în Lista monumentelor istorice 2004 - Municipiul Bucureşti</ref>. Alte monumente ale grădinii: bustul Maica Smara<ref>Nr. crt 2377, cod B-III-m-B-20048 în Lista monumentelor istorice 2004 - Municipiul Bucureşti</ref>, Gheorghe Panu<ref>Nr. crt 2374, cod B-III-m-B-20045 în Lista monumentelor istorice 2004 - Municipiul Bucureşti</ref>, Izvorul Sissi Stefanidi<ref>Nr. crt 2379, cod B-III-m-B-20050 în Lista monumentelor istorice 2004 - Municipiul Bucureşti</ref>.
Cişmigiu, intrarea Ştirbei Vodă
Alee in Cişmigiu
Podul din Cişmigiu, vedere noaptea
Batrân odihnindu-se pe bancile din Cişmigiu
Grădina Cişmigiu, Bucureşti, 2005
Aici scrie tot, Bucureşti, 2005
Apus de Cişmigiu, Bucureşti, 2005
Cerc de prieteni, Bucureşti, 2005
Chip de lut, Bucureşti, 2005 (Izvorul Sissi Stefanidi)
Expresii, Bucureşti, 2005
Grădina Cişmigiu, Bucureşti, 2005
Încrengături, Bucureşti, 2005
Secetă timpurie, Bucureşti, 2005
Ţara lupilor, Bucureşti, 2005
Grădina Cişmigiu iarna, 2008
Monumentul în memoria ostaşilor francezi căzuţi în Primul Război Mondial, sculptor: Ion Jalea
Statuia lui Gheorghe Panu
Monumentul „Maicii Smara Gheorghiu” – educatoare a poporului şi scriitoare, sculptor: Mihail Onofrei
|
Categorie:Parcuri în Bucureşti Categorie:Grădini Cişmigiu
de:Cişmigiu-Park en:Cişmigiu Gardens he:גן צ'ישמיג'יו nl:Cişmigiupark pl:Ogrody Cişmigiu