thumb|left|150px| Statuia Libertăţii reprezentată pe o monedă letonă de doi euro.
Monumentul Libertăţii (în letonă Brīvības Piemineklis) este un monument de 42 de metri înălţime în al cărui vârf se găseşte o statuie a libertăţii. Monumentul se găseşte pe strada Libertăţii (în letonă Brīvības iela) din vechiul oraş Riga. Statuia, uneori numită Milda (zeiţa dragostei în mitologia baltică), înfăţişează o femeie ţinând în mâinile înălţate spre cer trei stele, simbolizând cele trei districte istorice ale Letoniei unite: Vidzeme, Latgale şi Courland-Semigalia. Acelaşi simbolism este inclus şi în stema Letoniei.
Întrucât oraşul Riga este unul dintre cele mai faimoase "scene deschise" ale curentului artistic Art Nouveau din Europa şi din lume, numeroase clădiri şi străzi fiind realizate în această manieră de o întreagă pleiadă de arhitecţi şi constructori, aspectul general al Monumentului Libertăţii atât de structură Art Nouveau cât şi cea de Art Deco nu este o surpriză artistică, ci o armonioasă completare a stilului capitalei Letoniei.
Monumentul a fost proiectat între anii 1931 şi 1935 de către sculptorul leton Kārlis Zāle, respectiv construit şi ridicat în 1935 sub conducerea arhitectului leton Ernests Stalbergs, în timpul prime dar scurtei perioade de independenţă reală a naţiunii. Monumentul descrie cultura şi istoria ţării. Atât figura centrală, Libertatea, cât şi bazoreliefurile monumentului simbolizează Hărnicia, Tenacitatea şi Tăria, Libertatea şi Familia. Bazoreliefurile de la baza monumentului înfăţişează diferite evenimente semnificative din istoria poporului leton.
Finanţat de diverse donaţii particulare, monumentul a fost ridicat la intrarea în oraşul vechi, în acelaşi loc în care o statuie ecvestră a împăratului rus Petru cel Mare fusese ridicată în 1915, în timpul imperiului rus, dar care fusese ulterior îndepărtată după cucerirea independenţei de către Letonia.
Piedestalul Monumentului Libertăţii, care semnifică valorile culturale şi istorice ale Letoniei şi care este la rândul său o frumoasă piesă monumentală, are o orientare semnificativă, spre vest. Figura însăşi a Libertăţii priveşte spre vest, aidoma sculpturilor piedestalului.
În contrast evident cu aceste personaje, cele care au capete plecate şi sunt înlănţuite privesc către est. Partea centrală a piedestalului poartă inscripţia Pentru Patrie şi Libertate, ceea ce în letonă apare ca Tēvzemei un Brīvībai.
Datorită valorii sale artistice şi monumentalităţii sale armonios integrate în farmecul oraşului Riga, monumentul a rămas practic neatins atât în timpul ocupaţiei germane a Letoniei, dintre 1940 şi 1945, cât şi a celei sovietice, care a fost un pic mai lungă, 1945 - 1991.
Deşi au existat mai multe intenţii clare ale sovieticilor de demolare a monumentului, totuşi acesta a scăpat neatins datorită mai multor factori. Un element esenţial ar fi fost apărarea monumentului, chiar în faţa lui Stalin, de către faimoasă sculptoriţă sovietică Vera Muhina (1889 - 1953), care fusese nu numai o fostă studentă a lui Kārlis Zāle, dar fusese de asemenea o fiică a Rigăi, fiind născută în acest oraş. Un alt element esenţial a fost înşelarea deliberată a cenzurii ocupantului sovietic prin prezentarea unei simbolistici care era perfect posibilă, dar nu fusese niciodată prezentă în mintea realizatorului monumentului. Spre exemplu, cele trei stele din mâna Libertăţii au fost prezentate ca simbolizând cele trei republici baltice, care aderaseră "de bună voie" la "marea familie a popoarelor sovietice".
Шаблон:Commons Шаблон:Coor title d
