Yandex Counter
Situri arheologice in Karakeçili

Hattuşa

1.343 people have been here
Ratings
8.9/10

Hattuşa (grafiat şi Hattuša; în turcă şi în unele texte în română: Hattuşaş) a fost capitala statului antic al poporului hitit (zis şi „imperiul hitit”). Ruinele oraşului antic se află în provincia Çorum din Anatolia, lângă satul Boğazkale (fost Boğazköy), la limita nordică a ţinutului antic anatolian Cappadocia.

Istoricul oraşului antic

Aşezările cele mai timpurii din zona oraşului Hattuşa au apărut în halkolitic, în mileniul al VI-lea î.Hr. şi au dăinuit pînă în epoca bronzului timpuriu. Populaţia băştinaşă a întemeiat aici aşezarea cu numele Hattuş. În mileniul II î.Hr. la marginea localităţii a apărut o colonie de negustori asirieni, care se ocupau de comerţul local cu Mesopotamia. Prin intermediul lor a fost adoptat scrisul în Anatolia.

În acea epocă, pe înălţimea de la Büyükkale (numele actual, turc, al locului) a fost edificată o fortăreaţă pentru apărarea de eventuali agresori din exterior. În primele secole ale mileniului al II-lea î.Hr. au avut loc diverse conflicte între principii populaţiei autohtone, hatticii, şi grupul etnic al hitiţilor, imigrat, care încerca să-şi extindă puterea politică. Arheologii au descoperit urme ale unui mare incendiu care a avut loc în jurul anului 1700 î.Hr. şi care a cauzat mari distrugeri. Evenimentul este menţionat într-un text redactat în scrierea cuneiformă. Potrivit acestui izvor, regele Anitta din Kuşşara relatează că l-a înfrânt pe regele Piiuşti din Hattuş şi că i-a distruş oraşul. Anitta blestemă Hattuş şi anunţă edificarea centrului său negustoresc la 160 km depărtare, la sud-est, în oraşul Kaneş (sau Neşa), care ajunsese să aibă mare importanţă şi influenţă între coloniile comerciale asiriene.

Hattuşa a fost recolonizată în a doua jumătate a secolului al XVII-lea î.Hr. Prinţul hitit Labarna I (1565-1540 î.Hr.) şi-a construit reşedinţa aici, după care şi-a pus numele Hattuşili, „cel din Hattuşa”. Aceasta reprezintă începutul istoriei capitalei hitiţilor, Hattuşa, şi a dinastiei regale hitite, din care sunt cunoscuţi 27 de mari regi.

Hattuşa avea însemnătate majoră şi pe plan religios, ca oraş al zeilor şi templelor. În oraşul central de sus au fost descoperite resturile mai multor temple. Porţile oraşului erau ornate cu figuri sacrale, lei, sfincşi şi figura în bazorelief a unei zeităţi. Arheologii presupun că fragmentele făceau parte dintr-o instalaţie concepută ca stradă reprezentativă dedicată unor procesiuni rituale. Până în prezent, suprafeţele rezidenţiale şi ale atelierelor meşteşugăreşti explorate arheologic sunt mici.

Descoperirile arheologice relevă că hitiţii au practicat cultivarea unor cereale (mai ales orz şi grâu cu un singur bob, Triticum monocoecum), a mazării, lintei, inului etc. Trei mari silozuri provin din epoca timpurie a hitiţilor în zonă. Pe înălţime, în resturile citadelei, au fost descoperite mai multe oseminte de cerb. Se presupune că aristocraţia se îndeletnicea, în scopuri distractive, cu vânătoarea.

Istoricul cercetărilor

Rămăşiţele capitalei hitite Hattuşa au fost descoperite în 1834 de călătorul francez Charles Texier, care a cutreierat regiunea deluroasă central-anatoliană, dar care nu a fost în măsură să încadreze corect ruinele. Texier a documentat şi schiţat ruinele de lângă stânca sacrală numită pe turceşte Yazılıkaya (Iazîlîkaia), devenită celebră prin scena aşa-zisei «procesiuni a zeilor». În deceniile următoare, locurile au fost vizitate de alţi cercetători, între care francezul E. Chantré, care a făcut primele fotografii, arhitectul german Carl Humann, Hamilton, Heinrich Barth şi Otto Puchstein.

Primul cercetător care a avansat ipoteza că este vorba de capitala hitită Hattuşa a fost asirologul berlinez, expert în scrierea cuneiformă, Hugo Winckler. În 1906, din însărcinarea societăţii Deutsche Orient-Gesellschaft (Societatea germană pentru Orient), Winckler şi arheologul turc (de origine greacă) Theodor Makridi Bey au organizat prima campanie de săpături arheologice. Cercetările au continuat cu următoarele serii de săpături în 1907 şi 1911-1912, în cadrul cărora au fost dezgropate circa zece mii de tăbliţe de lut cu o mulţime de inscripţii. După primul război mondial, lucrările au fost reluate abia în 1931, coordonator fiind Kurt Bittel.

Winckler şi ulterior Bittel au găsit arhive, pe tăbliţe de lut, ale regilor hitiţi, între altele corespondenţa internaţională a acestora. Astfel, Winkler a găsit documentul tratatului de pace încheiat între faraonul Ramses II şi regele hitit Hattuşili al III-lea, versiune redactată în akkadiană - cel mai vechi tratat de pace păstrat din istorie.

Coordonatori ai şantierelor arheologice ulterioare, cercetările continuând şi astăzi, au fost Peter Neve (din 1978), Jürgen Seeher (din 1994) şi Andreas Schachner (din 2006). Principalele cercetări au loc aşadar sub egida Institutului German de Arheologie (Deutsches Archäologisches Institut|Deutsche Archäologische Institut - DAI). Anual sunt descoperite texte noi. Lucrătorii institutului au efectuat dupa anul 2000 lucrări importante de reconstituire şi consolidare în privinţa unor segmente din instalaţia de fortificaţie. Arheologii au dezvoltat procedee de confecţionare a materialului de construcţie care să emuleze cât mai fidel materialul antic şi tehnicile de lucru. Cartiere întregi aşteaptă să fie explorate, iar mormintele regale încă nu au fost descoperite. Fragmente din sistemul de conducte pentru apa potabilă, construit cu patru milenii în urmă, sunt în stare de funcţiune şi astăzi.

Hattuşa a fost trecută în 1986 pe lista UNESCO a patrimoniului cultural mondial. Din 2001, arhivele pe tăbliţe de lut inscriţionate cu semne cuneiforme, expuse la Muzeul de Arheologie din Istanbul şi la Muzeul Civilizaţiei Anatoliene din Ankara, au fost de asemeni incluse pe lista UNESCO.

Bibliografie

  • Bogazköy-Hattuşa. Ergebnisse der Ausgrabungen des Deutschen Archäologischen Instituts und der Deutschen Orient-Gesellschaft. (Rezultatele săpăturilor Institutului Arheologic German şi al Societăţii Germane pt. Orient), 21 de volume. Editura Gbr. Mann (fraţii Mann), Berlin 1952 şi anii următori; Zabern, Mainz, 1996 şi anii următori. ISSN 0342-4464
  • Peter Neve: Hattusa – Stadt der Götter und Tempel. Neue Ausgrabungen in der Hauptstadt der Hethiter. (Hattuşa, oraşul zeilor şi al templelor. Noi săpăturiîn capitala hitiţilor). Zabern, Mainz, 1996 (ed. a II-a revizuită). ISBN 3-8053-1478-7
  • Jürgen Seeher: Hattuscha-Führer. Ein Tag in der hethitischen Hauptstadt. (Ghidul Hattuşa. O zi în capitala hitită). Editura Ege Yayınları, Istanbul, 2006 (ed. a III-a îmbunătăţită). ISBN 975-8071-44-0 (Ediţie în germană, engleză, turcă)

Legături externe

Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de '
Post a comment
Sfaturi și Sugestii
Arrange By:
Senal Dilek
15 november 2013
Güzel bir yer bu tarafa gelirseniz bi bakın derim ????
julia
1 december 2012
Müzesi ile birlikte görülmesi gereken muhteşem bir yer.. gerek tepedeki konumu, gerekse sanatı.. harçsız taştan yapılmış tüneli sakın atlamayın..
Load more comments
foursquare.com
Location
Map
Adresa

0.2km from Hattuşaş Örenyeri, Boğazkale/Çorum Province, Turcia

Ia direcții
Ore deschise
Fri 10:00 AM–6:00 PM
Sat 9:00 AM–8:00 PM
Sun 9:00 AM–6:00 PM
Mon 11:00 AM–5:00 PM
Tue 11:00 AM–4:00 PM
Wed 11:00 AM–5:00 PM
Referințe

Hattuşaş on Foursquare

Hattuşa on Facebook

Hoteluri în apropiere

See all hotels See all
SarI Konak Boutique & SPA Hotel

starting $0

Crowne Plaza Nevsehir - Cappadocia

starting $0

Ibis Ankara Airport

starting $61

Doubletree By Hilton Avanos Cappadocia Hotel

starting $56

Uluhan Otel

starting $30

Sevdali Konaklar

starting $71

Recommended sights nearby

See all See all
Hattuşa
Turcia

Hattuşa (grafiat şi Hattuša; în turcă şi în unele texte în română:

Yazılıkaya
Turcia

Yazılıkaya este o atracție turistică în Karakeçili, Turcia

Alaca Höyük
Turcia

Alaca Höyük este o atracție turistică în Hüyük, Turcia

Zile
Turcia

Zile

Esenboğa International Airport
Turcia

Esenboğa International Airport este o atracție turistică în Ank

Museum of Anatolian Civilizations
Turcia

Museum of Anatolian Civilizations este o atracție turistică în An

Moscheea Kocatepe
Turcia

Moscheea Kocatepe este o moschee din Ankara, Turcia. Aceasta este cea

Roman Road of Ankara
Turcia

Roman Road of Ankara este o atracție turistică în Ankara, Turcia

Atractii turistice similare

See all See all
Machu Picchu
Peru

Ruinele oraşului Machu Picchu, redescoperite în 1911 de către ar

Avebury
Regatul Unit

Avebury este un monument neolitic de tip-henge format din trei cercuri

Tantallon Castle
Regatul Unit

Tantallon Castle este o atracție turistică în Whitekirk, Regatul Unit

Blackness Castle
Regatul Unit

Blackness Castle este o atracție turistică în Charlestown, Regatul Un

Doune Castle
Regatul Unit

Doune Castle este o atracție turistică în Doune, Regatul Unit

See all similar places