Marea Caspică

Marea Caspică este cel mai mare lac pe Pământ, aşezat la hotarul Europei şi Asiei şi este numit mare datorită dimensiunilor sale foarte mari. Marea Caspică reprezintă un lac lipsit de scurgere, iar apa în el este salină, de la 0.05 % la gura de vărsare a râului Volga până la 11-13 % în partea sud-estică. Nivelul apei variază de la un an la altul, în prezent fiind aprox. 28 m sub nivelul Oceanului Planetar. Suprafaţa Mării Caspice măsoară 371.000 km², iar adâncimea lui maximă - 1025 m.

Etimologie

Conform unei ipoteze, Marea Caspică a fost numită aşa în cinstea unor triburi vechi de crescători de cai - Caspiev, care au locuit în sec. I a.Hr. pe coasta de nord-vest a lacului. Pe parcursul istoriei, Marea Caspică a avut cca 70 de nume: marea Hyrcană, marea Hvalână, marea Hazară, marea Abescună , marea Saray, marea Derbent, Sihai şi alte denumiri provenite de la naţionalităţi şi triburi diferite.

Poziţia fizico-geografică

Marea Caspică este amplasată la hotarul dintre cele două părţi ale Eurasiei: Europa şi Asia. După formă aminteşte de litera latină "S". Marea Caspică se întinde de la nord la sud pe aprox. 1200 km (36°34' - 47°13' lat.N); de la vest la est - de la 195 la 435 km, în medie, 310 - 320 km (46° - 56° long.E).

Marea Caspică se împarte, după proprietăţile fizico-geografice, în 3 părţi: Caspica de Nord, de Mijloc şi de Sud. Linia care desparte Caspica de Nord de cea de Mijloc trece pe linia insula Cecenia - promontoriul Tub-Karagan, iar cea care desparte Caspica de Mijloc de cea de Sud - pe linia insula Jîloi - promontoriul Gan-Gulu. Suprafaţa Caspicii de Nord, de Mijloc şi de Sud alcătuieşte, respectiv, 25, 36 şi 39 % din suprafaţa totală a mării.

Ţărmul

Lungimea liniei de ţărm a Mării Caspice se estimează ca fiind de 6500 - 6700 km; până la 7000 km dacă luăm în consideraţie şi insulele. Pe cea mai mare parte a teritoriului, malurile Mării Caspice sunt joase şi netede. În partea de nord, acestea sunt tăiate de deltele fluviilor Volga şi Ural, sunt joase şi mlăştinoase, iar apa este acoperită în multe locuri cu tufişuri şi verdeaţă. Ţărmul estic este dominat de maluri calcaroase, după care se întind pustiuri şi semipustiuri. Malurile cele mai calcaroase sunt semnalate pe ţărmul de vest în regiunea peninsulei Abşeron (în Шаблон:Ru) şi pe ţărmul de est în regiunea golfului Kazah (în Шаблон:Ru) şi „Kara-Bogaz-Gol”-ului.

Peninsule

Cele mai mari peninsule ale Mării Caspice:

  • Agrahan
  • Abşeron, situată pe ţărmul vestic pe teritoriul statului Azerbaijan, la hotarul de nord-est a Marelui Caucaz; pe teritoriul ei se află oraşele Baku şi Sumgait
  • Buzaci
  • Mangâşlac, situată pe ţărmul estic pe teritoriul statului Kazahstan; pe teritoriul ei se află oraşul Aktau
  • Tub-Karagan

Insule

În Marea Caspică se găsesc cca 50 insule de dimensiuni relativ mari, suprafaţa totală a cărora este aprox. 350 km².

Cele mai mari insule:

  • Aşur-Ada
  • Garasu
  • Gum
  • Daş
  • Zira
  • Zeanbil
  • Qur Daşî
  • Hara-Zira
  • Senghi-Mugania
  • Cecenia
  • Ciâgâl

Golfuri

Cele mai mari golfuri ale Mării Caspice:

Kara Bogaz Gol

Шаблон:Main ]]Pe ţărmul estic se află un lac salin - Kara-Bogaz-Gol, care până în 1980 era un golf-lagună a Mării Caspice, unită de ea printr-o strâmtoare îngustă. În anul 1980 a fost construit un dig care despărţea Kara-Bogaz-Gol-ul de Marea Caspică, iar în 1984 - o construcţie de evacuare a apei, în rezultatul căreia nivelul apei în Kara-Bogaz-Gol a scăzut cu câţiva metri. În 1992 strâmtoarea a fost restaurată, dar prin ea din Marea Caspică curge o cantitate mare de apă, care în Kara-Bogaz-Gol se evaporă. Zilnic, din Marea Caspică se varsă în Kara-Bogaz-Gol 8 - 10 km³ de apă (după alte date - 25 de mii km³) şi circa 150 mii tone de sare.

Râurile

Volgăi, vedere din satelit]] În Marea Caspică se varsă 130 de râuri, dintre care doar trei formează la gura de vărsare delte.

Cele mai mari râuri care se varsă în Marea Caspică sunt:

  • Volga (Волга)
  • Terek (Терек), Rusia
  • Ural
  • Emba , Kazahstan
  • Kura, Azerbaijan
  • Samur , la graniţa dintre Rusia şi Azerbaijan
  • Atrek , Turkmenistan

Cel mai mare râu care se varsă în Marea Caspică este Volga, debitul anual de apă fiind de 215 - 224 km³. Volga, Ural, Terek şi Emba dau Mării Caspice 88 - 90 procente din totalul volumului de apă pe care marea o capătă de la râuri.

Bazinul

Suprafaţa bazinului Mării Caspice este cca. 3,1 - 3,2 milioane km², ceea ce alcătuieşte aprox. 10% din suprafaţa totală a bazinelor închise de pe Pământ. Bazinul Mării Caspice se întinde de la nord spre sud pe aprox. 2500 km, iar de la vest la est – pe aprox. 1000 km şi ocupă teritorii ale statelor Armenia, Azerbaijan, Georgia, Iran, Kazahstan, Rusia, Turcia, Turkmenistan şi Uzbekistan.

Ţările de pe mal

Marea Caspică scaldă malurile a cinci ţări:

  • Rusia (Daghestan, Calmâkia, Astrahan) – la vest şi la sud-vest, linia ţărmului – 695 km
  • Kazahstan – la nord, la nord-est şi la est, linia ţărmului – 2320 km
  • Turkmenia – la sud-est, linia ţărmului – 1200 km
  • Iran – la sud, linia ţărmului – 724 km
  • Azerbaijan – la sud-vest, linia de ţărm – 955 km

Oraşe pe mal

, vedere spre Marea Caspică]] Cel mai mare oraş-port de pe malul Mării Caspice este Baku, capitala Azerbaidjanului, care se află în partea sudică a peninsulei Abşeron (în Шаблон:Ru) şi care numără 2,07 milioane locuitori. Alte oraşe de pe malul Mării Caspice din Azerbaijan sunt Sumgait (în Шаблон:Ru), care se află în partea nordică a peninsulei Abşeron, şi Lenkorani (în Шаблон:Ru), care se află nu departe de graniţa sudică a Azerbaijanului. În partea sud-estică a peninsulei este situat un sat de muncitori petrolişti Neftianîe Kamni (în Шаблон:Ru), ceea ce în traducere înseamnă "pietre de petrol", clădirile căruia stau pe nişte insule artificiale şi pe teritorii tehnologice. Cele mai mari oraşe de pe ţărm din Rusia sunt capitala Daghestanului, Mahacikala, şi cel mai sudic oraş rusesc, Derbent, ambele aşezate pe ţărmul vestic al Mării Caspice. Oraş-port al Mării Caspice se consideră şi Astrahan, care nu se află pe ţărmul mării, ci în delta Volgăi, la 60 km de ţărmul nordic al Mării Caspice.

Pe coasta estică a Mării Caspice este situat oraşul-port kazah Aktau, mai la sud de Kara-Bogaz-Gol şi pe malul nordic al golfului Krasnovodski (în Шаблон:Ru) se află oraşul turkmen Turkmenbaşi (în Шаблон:Ru), vechiul Krasnovodsk (în Шаблон:Ru). Din Iran, cel mai mare oraş aflat pe ţărmul mării este Enzeli.

Fiziografie

Suprafaţa, adâncimea şi volumul apei

Suprafaţa şi volumul apei Mării Caspice variază mult în dependenţă de variaţia nivelului apei. La nivelul apei de -26,75 m suprafaţa este egală cu aprox. 392,6 mii km², iar volumul apei – cu cca 78648 km³, ceea ce alcătuieşte în jur de 44 % din rezervele totale de apă dulce din lacuri de pe Terra. Adâncimea maximă în Marea Caspică se semnalează în depresiunea Sud-Caspică, la 1025 m de la suprafaţa apei. După adâncime, Marea Caspică este depăşită doar de Baikal (1620 m) şi Tanganyika (1435 m). Adâncimea medie a mării alcătuieşte 208 m. În acelaşi timp, partea nordică a mării este de mică adâncime: adâncimea maximă alcătuieşte 25 m, iar cea medie – 4 m.

Variaţia nivelului apei

Nivelul apei în Marea Caspică este influenţat de o variaţie considerabilă. După calculele făcute de specialiştii în domeniu, în ultimii 3000 de ani amplitudinea schimbării nivelului apei în Marea Caspică a fost de 15 m. În urma cercetărilor pornite în 1837, cel mai înalt nivel al apei a fost semnalat în 1882 (-25,2 m), iar cel mai mic – în 1977 (-29 m); în 1978 nivelul apei a început să crească, atingând nivelul maxim în 1995 (-26,7 m), din 1996 s-a observat iarăşi tendinţa de micşorare a nivelului. Oamenii de ştiinţă susţin că variaţia nivelului de apă în Marea Caspică este cauzat de factori climaterici, geologici şi antropogeni.

Temperatura apei

Temperatura medie lunară a apei în Marea Caspică alcătuieşte 0°C în partea nordică şi +10°C în cea sudică; în lunile de vară temperatura apei pe toată întinderea mării este +23 – +26°C. La adâncimi mari temperatura apei este aprox. +6 – +7°C, fiind practic constantă în toate anotimpurile.

În timpul iernii o bună parte a Mării Caspice îngheaţă. În partea de nord marea este acoperită de un strat de gheaţă de o grosime până la 2 m, procesul de îngheţare începe la mijlocul lunii noiembrie, iar cel de topire se sfârşeşte la finele lunii februarie. Limita porţiunii îngheţate trece aproximativ pe linia insula Cecenia – Mangâşlac, pe peninsula Apşeronski formarea şi navigaţia în derivă a gheţurilor se semnalează odată la 10-11 ani.

Componenţa apei

Salinitatea apei în Marea Caspică variază de la 0,3 ‰ în partea nordică (mai exact la delta Volgăi) până la 13,5 ‰ în zona malurilor sud-estice, în cea mai mare parte, însă, salinitatea nu depăşeşte limitele de 12,6 – 13,2 ‰. Iarna, în legătură cu îngheţarea Volgăi, salinitatea creşte în regiunea nordică.

Relieful fundului

Relieful părţii nordice este dominat de o "câmpie" văluroasă subacvatică presărată cu bancuri de nisip şi insule acumulative. Adâncimea medie a regiunii nordice este 4 – 8 m, cea maximă nu depăşeşte 25 m. Pragul Mangâşlac desparte Caspica de nord de cea de mijloc. Caspica de mijloc este destul de adânc, adâncimea depresiunii Derbent fiind 788 m. Pragul Apşeronski desparte Caspica de mijloc de cea de sud. Caspica de sud este cea mai adâncă regiune a Mării Caspice, atingând adâncimea de 1025 m de la suprafaţa apei. Fundul mării este acoperit de diferite nisipuri, la adâncimi mari – de nămol, iar în regiuni anumite vieţuiesc plante şi alge.

Clima

Clima Mării Caspice este continentală în regiunile de nord, temperată în cele de mijloc şi subtropicală în cele de sud. Iarna temperatura medie lunară variază între -8 – -10°C în regiunile nordice şi +8 – +10°C în cele sudice, iar vara între +24 – +25°C în regiunile nordice şi +26 – +27°C în cele sudice. Temperatura maximă a fost înregistrată pe coasta estică: +44°C.

Cantitatea medie anuală de precipitaţii alcătuieşte 200 mm, de la 90 – 100 mm în regiunile secetoase până la 1700 mm în regiunea malului subtropical sud-vestic. Evaporarea apei de pe suprafaţa mării este cca 1000 mm pe an, cel mai intensiv proces de vaporizare având loc în regiunea peninsulei Apşeronski şi în partea de Est a Caspicii de sud.

Pe teritoriul Mării Caspice vânturile bat destul de des, viteza lor medie anuală alcătuind 3 – 7 m/s. În lunile de toamnă şi de iarnă vânturile se înteţesc, viteza lor ajunge frecvent la 35 – 40 m/s. Teritoriile cele mai bătute de vânt sunt peninsula Apşeronski şi periferiile zonelor Mahacikala şi Derbent. Tot acolo a fost înregistrată cel mai înalt val: 11 m.

Curenţii de apă

Circularea apei în Marea Caspică este influenţată de gurile de vărsare a râurilorşi de vânturi. Întrucât cele mai numeroase estuare se găsesc în Caspica de nord, predomină curenţii nordici. Curenţii intensivi de nord transportă apa de-a lungul malului vestic până la peninsula Apşeronski, unde curentul se desparte în două ramuri, una dintre care continuă traiectoria de-a lungul malului vestic, celălalt pleacă în Caspica de est.

Lumea animală şi vegetală

Lumea animală

Lumea animală reprezintă 1809 specii, dintre care 415 vertebrate. În lumea subacvatică vieţuiesc 101 specii de peşti, aici este concentrată cel mai mare număr de peşti cartilaginoşi, dar şi de peşti de apă dulce, precum carpul sau şalăul. Marea Caspică serveşte mediu de viaţă unor specii binecunoscute ca labanul, scrumbia, plătica, somonul, bibanul, ştiuca ş. a. Marea Caspică mai adăposteşte şi o specie marină de mamifer – foca caspică.

Lumea vegetală

Lumea vegetală a Mării Caspice şi a malurilor sale este reprezentată de 728 specii, printre care cele mai numeroase sunt algele albastre-verzi, roşii, cafenii etc., urmate de plantele cu flori. Fauna îşi are originile în epoca neogenă, totuşi, unele specii au fost plantate de mâna omului.

Istorie

Origine

Marea Caspică s-a format aprox. 10 milioane ani în urmă, atunci când Marea Sarmatskoe, pierzând legătura cu Oceanul Planetar acum aprox. 70 milioane de ani, s-a divizat în două părţi, ce s-au dezvoltat mai târziu în Marea Neagră şi Marea Caspică.

Istorie antropologică şi culturală

Lucrurile găsite în peştera Huto dovedesc că omul trăieşte în aceste regiuni de aproximativ 75 mii de ani. Primele atestări documentare a Mării Caspice vin de la Herodot. Conform străvechilor anale armeneşti şi iraniene, ruşii navigau pe Marea Caspică încă din sec. IX – X p. Chr.

Cercetări

Cercetările Mării Caspice încep în anii 1714 - 1715 sub porunca lui Piotr cel Mare când a fost organizată o expediţie în frunte cu A. Berkovici-Cercasskii. În anii 1820, cercetările hidrografice au fost continuate de I. F. Soimov, iar mai târziu – de I. V. Tokmaciov, M. i. Voinovici ş. a. La începutul sec. XIX au fost fotografiate pentru prima dată malurile Caspicii de către I. F. Kolodkin, iar la mijlocul sec. XIX au fost fotografiate pentru prima dată în scopul cercetărilor de către N. A. Ivaşinţev. Din anul 1866, pe parcursul a mai mult de 50 de ani, au fost efectuate cercetări de ordin hidrologic şi hidrobiologic sub conducerea lui N. M. Knipovici. În 1897 a fost inaugurat punctul de cercetări ştiinţifice Astrahani. În primele decenii de putere sovietică s-au făcut cercetări intense de ordin geologic de către I. M. Gubkin şi alţi geologi sovietici; cel mai mult se efectuau cercetări pentru a găsi rezerve de petrol şi pentru a studia variaţia nivelului apei.

Economie

Extragerea ţiţeiului şi gazului

În Marea Caspică se află surse bogate de petrol şi gaz natural. Rezervele de petrol alcătuiesc în jur de 10 miliarde tone, iar împreună cu gazele naturale – 18 - 20 miliarde tone.

Extragerea petrolului în Marea Caspică a luat start în anul 1820, când pe peninsula Apşeronski a fost săpată prima sondă. În jumătatea a doua a secolului XIX a început extragerea ţiţeiului în cantităţi mai mari, în scopuri industriale, pe aceeaşi peninsulă, iar apoi şi pe alte teritorii.

Pe lângă extragerea petrolului, pe ţărmul Mării Caspice se practică şi extragerea sării, calcarului, prundişului, nisipului, argilei etc.

Navigaţie

Navigaţia este destul de dezvoltată. Principalele traversări navigaţionale sunt Baku – Aktau, Baku – Turkmenbaşi şi Mahacicala – Aktau. Marea are legătură navigaţională cu Marea Azov prin râul Volga, Don şi Canalul Volga-Don.

Pescuit

În Marea Caspică se practică pescuitul (nisetri, plătici, crapi, şalăi, scrumbie etc.), dobândirea icrelor, dar şi a grăsimii focii caspice. În Marea Caspică se pescuieşte mai mult de 90 % din rezervele mondiale de nisetri. Din păcate, pe lângă pescuitul paşnic, aici mai există şi pescuit braconienesc.

Resurse recreative

Ambianţa naturală a ţărmului mării presărat cu plaje de nisip, ape minerale şi nămoluri lecuitoare creează condiţii favorabile pentru odihnă şi tratament. În acelaşi timp, gradul la care a ajuns industria turistică a ţărmului Mării Caspice îl depăşeşte pe cel al ţărmului caucazian al Mării Negre. Ultimii ani industria turistică se dezvoltă şi pe ţărmul azer, iranian, turkmen şi al Daghestanului.

Probleme ecologice

Problemele ecologice ale Mării Caspice sunt legate de poluarea apei rezultată din procesele de extragere şi transportare a ţiţeiului, de infiltrarea în apă a substanţelor poluate din râurile bazinului mării, de deşeurile oraşelor de pe ţărm, dar şi de inundarea unor obiecte cauzată de ridicarea nivelului apei în Marea Caspică. Braconajul de asemenea reprezintă un factor ecologic negativ: în urma lui, în ultimii ani, a scăzut considerabil populaţia de nisetri în mare.

Statut internaţional

Problema frontierelor

După destrămarea URSS, divizarea Mării Caspice şi azi este o problemă care cauzează divergenţe între şefii statelor de pe ţărm, legate de sursele de ţiţei şi gaz natural şi de resursele biologice. Negocierile între statele de pe ţărm au ţinut o lungă perioadă de timp. Azerbaijan, Turkmenistan şi Kazahstan insistau asupra divizării Caspicii după linia de mijloc, dar Iran – pe împărţirea Caspicii în cinci teritorii egale pentru fiecare stat. În 2003 Rusia, Azerbaijan şi Kazahstan au semnat un acord ce prevedea totuşi divizarea Caspicii după linia de mijloc.

Vezi şi

  • Mare
  • Listă de mări
  • Lac

Legături externe

Шаблон:Commons (în limba rusă)

Listate în următoarele categorii:
A posta un comentariu
Sfaturi și Sugestii
Aranjeaza dupa:
Aigerim Demeu
29 june 2014
Population of KZ is almost 17.5mln. In Aktau there are only 184000 people. We are lucky to have such a beautiful place and sunset in our city????. Rest of them will visit purposely to see it????
Amina Sultan
4 march 2015
Жить на берегу моря наверное просто сказка.Рассвет.. Закат.. Когда я впервые приехала сюда,самое что меня удивило в этом городе так это лебеди спокойно плавающие на холоде и ветре☺️
Юля Мельник
14 august 2014
Много развлечений для детишек-площадки, прокат машин, велосипедов; батут. Просто шикарные лавочки с видом на закат!!!
Forestina Gump
31 august 2013
Очень много развлечений для детей. Есть удобные велосипедные дорожки. Дают велики на прокат. Но больше всего нравятся скамеечки с видом на море!
Rus Baimuk
26 september 2013
Единственное место в городе, где можно прогуляться с семьей, при этом дыша свежим морским воздухом...
Асем Аскарова
28 october 2015
Хорошое место для прогулок, для концертов☺️????????????
8.3/10
1.390 de persoane au fost aici
Hartă
2381.7km from Kazahstan Ia direcții
Sat-Sun Noon–Midnight
Mon 5:00 PM–Midnight
Tue 7:00 PM–Midnight
Wed 5:00 PM–11:00 PM
Thu Noon–1:00 PM

Caspian Sea Coast pe Foursquare

Hoteluri în apropiere

Vezi toate hotelurile Vezi toate
Sheraton Baku Airport Hotel

începând cu $100

Bilgah Beach Hotel

începând cu $122

Delmar Hotel Baku

începând cu $59

Holiday Inn Baku

începând cu $114

Xudaferin Hotel

începând cu $42

Astoria Hotel

începând cu $45

Obiective recomandate în apropiere

Vezi toate Vezi toate
Adaugă la lista de dorințe
Am fost aici
Vizitat
Laton Waterfall

Laton Waterfall is located in the Astara city. The height of the

Adaugă la lista de dorințe
Am fost aici
Vizitat
Rudkhan Castle

Rud-khan castle (also Rood-khan castle), is a brick and stone medieval

Adaugă la lista de dorințe
Am fost aici
Vizitat
Sabalan

Sabalan ((in Persian سبلان Sabalân ;also called Sāvālān in Azerb

Adaugă la lista de dorințe
Am fost aici
Vizitat
Talysh Mountains

Talysh Mountains (فارسی. کوههای تالش Kuha: e Ta:lesh) is a mountain

Adaugă la lista de dorințe
Am fost aici
Vizitat
Soltaniyeh

Soltaniyeh (فارسی. سلطانيه) situated in the Zanjan Province of

Adaugă la lista de dorințe
Am fost aici
Vizitat
Zahhak Castle

Zahhak Castle (or citadel) is a castle in East Azarbaijan Province,

Adaugă la lista de dorințe
Am fost aici
Vizitat
Aghdash

REDIRECT Aqdash

Adaugă la lista de dorințe
Am fost aici
Vizitat
Dașkasan

Dașkasan (în azeră Daşkəsən) este un oraș din Azerbaidjan.

Atractii turistice similare

Vezi toate Vezi toate
Adaugă la lista de dorințe
Am fost aici
Vizitat
Jökulsárlón

Jökulsárlón is the best known and the largest of a number of gl

Adaugă la lista de dorințe
Am fost aici
Vizitat
Lake Pukaki

Lake Pukaki is the largest of three roughly parallel alpine lakes

Adaugă la lista de dorințe
Am fost aici
Vizitat
Minnewater

Minnewater or Love Lake is a lake in the center of Bruges, Belgium

Adaugă la lista de dorințe
Am fost aici
Vizitat
Meiktila Lake

Lake Meiktila (Burmese: မိတ္ထီလာကန် ]) is a lake located near Meiktila

Adaugă la lista de dorințe
Am fost aici
Vizitat
Dique do Tororó

O Dique do Tororó é o único manancial natural da cidade de Sa

Vezi toate locuri similare